A trecut o lună de când stau acasă. La început nu mi s-a părut o schimbare majoră pentru că eram obișnuită să lucrez la toate proiectele mele din acest loc. Cu câteva zile înainte m-am angajat și eram foarte entuziasmată de noua atmosferă pe care o experimentam. Fiind obișnuită să îmi desfășor majoritatea activităților acasă nu am simțit o diferență față de lucrul de la birou. Chiar dimpotrivă, cred că pot să îmi adun ideile mult mai bine dacă sunt în spațiul meu personal.
Însă, doar după câteva zile au început să îmi lipsească sesiunile de yoga la care mergeam de o lună. Apoi au început să îmi lipsească și cursurile de la master, prietenii, ieșirile în oraș și toate interacțiunile cu care eram obișnuită. Dar, încerc să profit de acest timp petrecut acasă deoarece înainte niciodată nu simțeam că e suficient.
Aveam multe planuri pentru 2020 și acum am început să revizuiesc puțin lista. Dacă nu mai pot ajunge în locul x, pot să învăț să fac ceva nou dintr-un curs online, pe care înainte nu aș fi avut timp să îl urmez. Chiar profit de perioada asta să descopăr puțin mai multe despre lucrurile care mă pasionează.
În continuare am liste cu task-uri pe care îmi place la nebunie să le bifez la finalul zilei. La cum mă știu prietenii ar crede că iar muncesc ca o nebună, dar ca de obicei am un program bine prioritizat:
- Cel mai important este să mă odihnesc cât am nevoie. Nu dorm până la prânz, dar încerc să îmi fac un program de somn și să merg la culcare mai devreme. De mult timp mă chinui la capitolul acesta și acum nu trebuie să mai merg seara nicăieri, deci îmi pot stabili o oră de somn.
- Niciodată nu sar peste micul dejun. Asta se întâmpla și înainte, dar îmi mențin acest obicei.
- Prioritățile zilei sunt task-urile de la birou, urmate de cursurile și temele pentru master.
- Apoi mă ocup de articolele pentru Super Blog și urmez cursurile online la care m-am înscris.
- De obicei, în weekend gătesc ceva, iar apoi mă relaxez citind și îmi rezolv task-urile pentru alte proiecte în care sunt implicată.
Ce nu mi-a ieșit în această perioadă?
Partea cu sportul. Dacă înainte țineam cu dinții de cele două seri în care mergeam la yoga și refuzam toate ieșirile în oraș, acum nu prea am mai reușit. Am încercat să îmi fac practicile dimineața ca să încep ziua bine, însă atmosfera nu este la fel. Mai mult de jumătate de oră nu pot să rămân concentrată pentru că mă gândesc la toate lucrurile pe care le am de făcut în timpul zilei.
Vestea bună
Cei de la sala unde mergeam eu la yoga fac acum sesiuni online. Deja mi-am ales zilele și orele la care vreau să particip. Mă gândesc că dacă voi auzi din nou vocea yoginei cu care m-am obișnuit și dacă am un grup de oameni (chiar și virtual) cu care fac acest lucru împreună, experiența va fi alta.
Îmi făcusem planuri mari cu sportul și voiam să merg și la pilates ca să mă tonifiez. Dar nu renunț și vreau să fac acest lucru de acasă. Înainte făceam multă mișcare și pentru că mergeam pe jos. Acum telefonul meu arată 0 pași.
De mult m-am gândit să îmi iau un smartwatch pentru că mi se pare mult mai eficient și așa pot să contorizez și sportul făcut acasă. Dar știți care a fost problema mea? Sun fan ceasuri damă și nu renunț prea ușor la purtatul celui pe care îl am ca să îl înlocuiesc cu un smartwatch în stil sport.
Totuși, încă îmi surâde ideea unui astfel de dispozitiv și nu voi rezista până nu îmi achiziționez unul. Poate așa nici nu mai ajung să dau scroll la infinit pe Instagram pentru că văd notificările pe ceas și nu mai intru în aplicație. Deci, până acum am deja două motive pentru care l-aș lua.
Abia aștept să revenim la vechile obiceiuri pentru a face sport așa cum mi-am propus și să merg din nou în toate locurile care mă binedispun și mă încarcă cu energie. Întradevăr, trăim o perioadă de redescoperire din care ne vom întoarce diferiți, dar mai buni și empatici, sper eu.
*Articol scris pentru Spring Super Blog 2020.
